Ai tupeu să te opreşti?

Trăind într-o vreme în care viaţa se desfăşoară ca într-o cursă contra cronometru. Trăind într-o lume în care cel mai rapid în reacţii, în replici, în decizii, în a specula oportunităţi, slăbiciuni sau informaţii câştigă.

Trăind într-o societate în care doar cei ce ştiu să se descurce reuşesc şi sunt apreciaţi, într-o societate în care pentru a rămâne acolo sus trebuie să ai grija să fii totdeauna primul, având grija ca toţi ceilalţi sa fie undeva în spatele tău.

Trăind…, mai bine spus încercănd sa faci totul pentru a te mula pe matricea de mai sus convins fiind că aceasta înseamnă să trăieşti, într-un astfel de torent, ai tupeul să te opreşti?

Ai tupeul să spui: „Gata! Nu mai vreau să alerg în felul ăsta!”?

Ai tupeu să asculţi această provocare: “Aşa vorbeşte Domnul:”Staţi în drumuri, uitaţi-vă, şi întrebaţi care sunt cărările cele vechi, care este calea cea bună: umblaţi pe ea, şi veţi găsi odihnă pentru sufletele voastre!” Ieremia 6:16

Ai tupeu să te opreşti din ce ai crezut că este drumul spre success şi întrebând să afli care este calea pe care să umbli pentru aceea odihnă a sufletului după care ai alergat neghiobeşte până acum.

Chiar aşa, odată oprit (considerând că ai avut tupeul s-o faci), care este calea pe care vei merge?

…Iisus Hristos a zis:” Eu sunt calea, adevărul şi viaţa…” Ioan 14:6.

Ce vei face?.. Cât tupeu ai?